Referat Muntii Piatra Craiului
 

www.referat-scoala.ro


Index2000 LinkExchange
Home Top download Medie referate Cauta referat Adauga Cele mai citite
Astronomie (95)
Biologie (676)
Chimie (328)
Diverse (160)
Economie (58)
Engleza (253)
Filozofie (108)
Fizica (389)
Franceza (121)
Geografie (739)
Germana (40)
Informatica (384)
Istorie (918)
Marketing (9)
Matematica (303)
Psihologie (163)
Religie (40)
Romana (1572)

Link exchange

Total referate:
6356


HotNews:

PEDOMETRU LA FURNICI
Guitar Hero va avea continuari
Armored Core 4 - lansat odata cu PS3
SCHIMBARI LA BAC - Hardau vrea sport obligatoriu, ori deloc
ALTERNATIVA LA SOURCEFORGE, Google lanseaza un serviciu pentru gazduirea proiectelor open-source
Un nou RPG, Phantasy Star
Movielink sau DVD-ul care vine de pe Internet
SESIUNEA DE TOAMNA - INCEP INSCRIERILE PENTRU A DOUA SESIUNE A BAC-ULUI

Stiinta si Tehnologie

Linia Fierbinte : ADMITERE FACULTATE 2008::Admitere computerizata liceu 2008::Bacalaureat 2008

Linia Timpului: ADMITERE FACULTATE 2007::Teste Nationale 2007::Admitere computerizata liceu 2007::Bacalaureat 2007
ADMITERE FACULTATE 2006::Teste Nationale 2006::Admitere computerizata liceu 2006::Bacalaureat 2006


Muntii Piatra Craiului



Muntii
Piatra Craiului





















Autor:
Radu Raluca

Cuprins:


Asezare si limite

Relieful

Apele

Clima

Vegetatia

Fauna

Monumente ale naturii si rezervatii

Rezervatia naturala Piatra Craiului Mare

O calatorie imaginara
Asezare si limite

Muntii Piatra Craiului sunt deosebiti fata de alti munti ,cunoscuti prin volumul sau inaltimea lor, datorita profilului lor indraznet. Ei se ridica brusc din Tara Barsei la capatul de nord-est prelungindu-se pana la Podul Dambovitei.
Creasta izolata si golasa a Pietrei Craiului datoreaza impresia de maretie vecinatatii inaltimilor modeste ale muntilor marunti din jur (Tagla–Persani) sau culoarului depresionar Rucar–Bran, ca si departarii fata de voluminoasele masive muntoase cu care se invecineaza in linii generale.
Catre nord-vest si nord, limita masivului urmeaza valea Barsa Mare, care il desparte de muntii Tagla–Persani, in timp ce catre rasarit limita stricta este pe vaile oponente: Raul Mare al Zarnestilor si Dambovicioara – Brusturet, care il despart de Magura Branului si de munceii Dambovicioarei. Limita dinspre sud si vest trebuia plasata in lungul Dambovitei superioare.


Relieful

Asa cum am aratat mai sus, Piatra Craiului se infatiseaza sub aspectul general al spinari proeminente; detasata categoric fata de zonele invecinate, dirijata pe directia generala NE – SV si usor incovoiata la mijloc, aceasta uriasa spinare calcaroasa incepe in Piatra Mica, ale carei pante bogat impadurite coboara pana in tarinile si “toplitele” din marginea orasului Zarnesti si sfarseste in Pietricica, ale carei ultime pante sudice coboara pana la confluenta Dambovicioarei cu Dambovita.
De-a lungul a peste 22 km, aceasta spinare inalta si golasa culmineaza in varful La Om (sau Piscul Baciului, 2238m altitudine), putand fi descompusa in urmatoarele subunitati de relief:
a. Piatra Mica, o anexa cu aspect de dom, de inaltime modesta (1816m), despartita de restul masivului prin adanca inseuare Curmatura Pietrei Craiului (1620m alt.), iar fata de Magura Branului prin ingustul defileu al Raului Mare al Zarnestilor;
b. Piatra Craiului Mare, spinarea propriu-zisa a masivului, al carei punct de maxima altitudine este varful La Om, incepe sa se desfasoare din varful Turnu (1923 m alt.), ridicat cu 300m deasupra Curmaturii, si se prelungeste catre sud-vest, pentru a culmina cu o serie de piscuri care se mentin la un nivel mediu de 2100-2200m.
c. Pietricica este o continuare mult mai coborata a spinarii principale si incepe din saua Funduri (1889), trecand apoi prin puncte din ce in ce mai joase.
Versantii de apus si nord-vest ofera privirilor, dinspre valea superioara a Dambovitei si respectiv dinspre Barsa Mare un abrupt de o inclinare care atinge pe alocuri verticala.
In general greu accesibil, fiind deosebit de accidentat, acest abrupt este principala podoaba a masivului, semnul sau de unicitate in ansamblul Carpatilor nostri. Atingand o lungime de 16km, acest abrupt se inalta maiestuos deasupra limitei superioare a padurilor.
Trecerea dinspre Piatra Craiului spre Muntii Fagaras se face fara nici o piedica, in zona de contact dintre calcarele de la Umerii Pietrei Craiului si sisturile cristalina ale munceilor Tamasel.
Rocile care formeaza acesti munti sunt calcaroase, aici intalnindu-se forme de relief caracteristice si spectaculoase: pesteri (printre care Pestera Stanciului, unde se spune ca s-ar fi adapostit haiducul Stanciu al Bratului), arcade cum sunt cele de La Zaplaz sau Ceardacul Stanciului, grohotisuri cum este Moara Dracului sau Marele Grohotis, sau acoperisuri naturale formate din stanca cum este Muchia Rosie.


Apele

Barsa Mare, ale carei ape izvorasc la poalele muntilor Fagaras si Tagla – Persani, prin afluentul sau Barsa Grosetului, ia nastere propriu-zis din dreptul punctului Plaiul Foii, din unirea afluentului de mai sus cu barsa Tamasului, ale carei izvoare se gasesc la poalele versantului nord-vestic.
Raul Mare al Zarnestilor este si un afluent al Barsei Mari, care is are insa obarsia pe versantul de rasarit al Pietrei Craiului, unde sunt raspandite pe o intinsa arie, dominata de Curmatura Pietrei Craiului, numeroasele sale fire de obarsie.
Dambovita, al carei curs superior delimiteaza aria geografica (si turistica) a Pietrei Craiului pe mai mult de 20km, amonte de confluenta cu Dambovicioara, prezinta o serie de afluenti pe stanga care brazdeaza poalele versantului apusean al masivului.
Dambovicioara isi insinueaza adanc cursul prin valea Brusturetului,la extremitatea sudica a Pietrei Craiului,unde ne infatisaza o bogata retea de vai,in general cu apa.
Sbarcioara,impreuna cu Valea Moeciului si Valea Simonului,da nastere Vaii Turcului,care taie in roca dura din mijlocul localitatii Bran.Valea Sbarcioarei prezinta multi afluenti pe versantul sud-estic al Pietrei Craiului.

Clima

Pozitia geografica,orientarea generala si configuratia specifica a reliefului Pietrei Craiului,totul axat pe o linie
de creasta inalta si izolata,asezata perpendicular pe axul general est-vest al culmii Carpatilor Meridionali, au imprimat climatului anumite particularitati , desi in general clima se inscrie in limitele admise pentru celelalte zone montane invecinate.
Temperatura medie anuala este usor superioara zonelor montane invecinate,datorita faptului ca rocile calcaroase predominante absorb mai multa caldura ; astfel, cifra medie anuala este, pentru zona inferioara a masivului de 2O C, iar pentru cea superioara de 0 O C, in vreme ce in Bucegi, Iezer sau Fagaras ea coboara pana la -2 O C.
Vanturile, reprezinta un factor climatic important pentru Piatra Craiului, datorita faptului ca spinarea inalta a acestui masiv se ridica puternic intre doua culoare depresionare (unul la est: culoarul Rucar-Bran; altul la apus: culoarul Barsa-Tamas) pe unde se scurg in permanenta masele de aer pe cei doi versanti ai Carpatilor Meridionali.
La nivelul crestei principale a Pietrei Craiului, curentii de altitudine circula in permanenta, cu variatii doar de intensitate si de directie; curentul dominant ramane totusi cel din sectorul nord-vestic.
Precipitatiile sunt abundente in Piatra Craiului, media anuala cantitativa atingand 1000-1200mm, din care lapovita si ninsoarea acopera circa 50%. Cele mai abundente ploi se inregistreaza in lunile mai-iunie, cele mai reduse in lunile de toamna, iar cele mai putine caderi de zapada in lunile februarie si martie; foarte frecvente sunt in lunile de vara, aversele de ploaie insotite de descarcari electrice, datorate curentilor ascendenti de pe cei doi versanti opusi ai masivului.

Vegetatia

Padurile ocupa numai poalele celor doi versanti ai Pietrei Craiului, pana la altitudinea medie de 1600m (pe versantul de rasarit) si circa 1700m (pe cel de apus si nord-vest); ele sunt alcatuite din amestec de fag cu rasinoase ca bradul alb sau palcuri izolate de tisa catre limita superioara a zonei impadurite.
Grohotisurile calcaroase care imbraca poalele masivului la nivelul mediu de circa 1600-1650m sunt adevarate gradini botanice naturale unde se dezvolta o flora deosebit de abundenta, cu numeroase exemplare de :linarita, macris, firuta, mac galben, muscata.
In zonele superioare ale masivului, pe branele de altitudine (1800-2100m) ca si pe creasta, la peste 2000 de m altitudine, pot fi identificate exemplare mai rare de argentica, relict glaciar cu flori albe, apoi muscatele numite “ciocul berzei”, gentiane sau ghinture albastre, nemtisori, garofite pitice, merisori, afini si tufe de smirdar.

Fauna

Despre fauna Pietrei Craiului nu se poate spune, in general, nimic deosebit fata de zonele montane invecinate, cu exceptia prezentei in zona alpina a unei numeroase colonii de capre negre, declarate monumente ale naturii si puse sub o riguroasa ocrotire.
In rest, capra rosie sau capriorul, mistretul, ursul brun, vulpea, veveritele, etc. populeaza zonele de padure. Exemplare de vipera comuna apar pe stancile incalzite de soarele verii; pastravii brazdeaza apele repezi de la poalele muntelui.
Dintre zburatoare mentionam: cocosul de munte, putine exemplare de acvile, ciocanitoarea, mierla, precum si o mierlita de stanca prin stancariile abruptului apusean.

Monumente ale naturii si rezervatii

In fruntea listei elementelor de flora declarate monumente ale naturii de pe teritoriul Pietrei Craiului va trebui sa asezam aceasta rarisima specie de garofita care a primit denumirea de garofita Pietrei Craiului.
Floarea de colt se afla intr-un avansat stadiu de disparitie de pe stancile Pietrei Craiului.
Alte plante declarate monumente ale naturii mai mentionam : argintica, brandusa, ghintura galbena, sangele voinicului, smirdarul si cu tisa.
Dintre elementel de fauna declarate monumente ale naturii se remarca urmatoarele: capra neagra, rasul, cocosul de munte, acvila si pastravul.

Rezervatia naturala Piatra Craiului Mare

Pe mai bine de 1200ha pe ambii versanti ai masivului, intre varful La Om si Curmatura, a fost organizata, inca din anul 1938, una din cele mai bogate rezervatii naturale din muntii nostri; pusa sub ocrotirea legii si sub ingrijirea Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii. Aceasta rezervatie ocupa vastul teritoriul de pe ambii versanti ai Pietrei Craiului Mari, incepand din dreptul Coltilor Gainii pana sub Curmatura.

Cabane si refugii

Cabana “Plaiul Foii” (849 m alt, 13km de la Zarnesti), este situata pe malul stang al Barsei Mari in imediata apropiere a confluentei Barsei Grosetului cu Barsa Tamasului. Este cea mai veche casa de adapost din Piatra Craiului; inca de la sfarsitul secolului trecut, pe malul drept al Barsei se afla un refugiu cu 2 incaperi.
Cabana data in folosinta in anul 1937, cu o capacitate de 110 locuri de cazare, a fost reamenajata si modernizata de curand.
Cabana “Curmatura” (1470m alt.) este situata pe versantul nord-vestic al Pietrei Craiului, imediat la sud de Curmatura care separa muntele Piatra Mica de Piatra Craiului Mare.
Cabana “Brusturet” este singura casa de adapost care deserveste extremitatea sudica a Pietrei Craiului
O calatorie imaginara









O calatorie imaginara

Materie: Geografie
Nivel:
Postat de: sweetstar in 17 Octombrie 2003
Nota: 7.37 (101 note primite)
Accesari: 5959
Download-uri:1062
Voteaza acest referat
Daca acest referat te-a ajutat, te rog sa-i acorzi o nota. Multumesc.
 1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   


Referat-Scoala.ro     contact@referat-scoala.ro
www.index2000.ro

Referat-scoala.ro StatsXweb.ro - Totul intr-un singur loc!Director web - Roportal